Poti citi?
Daca reusesti sa citesti primele cuvinte creierul va descifra si restul!
0D474 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4…. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.
Daca îl Citesti Si-l Intelegi, Esti Inteligent(ã) Si Ai Emisfera Stânga Dezvoltata. DACA NU IL DESCIFREZI, NU-L TRIMITE MAI DEPARTE !!!
marți, 27 iulie 2010
Punct
Nu stiu daca menirea acestei scrieri este sa apara aici, astept sa ma lovesc de un feedback pe masura, insa dimineata asta pentru mine a venit cu o revelatie notorie dar din pacate instabila si cu nuante volatile.
Revin la titlul de mai sus, caci de la el a pornit tot; pentru cei care nu vor avea timp sa acceseze linkul cu trailerul acestuia si care totusi imi vor citi acest post, filmul se axeaza pe mica drama a unei adolescente de 13 ani, filiforma la momentul respectiv, cu aparat dentar si crize de personalitate care isi doreste teribil sa creasca si cunoasteti si voi zicala:” ai grija ce iti doresti”. “Minunata” varsta de 30 de primaveri o ajunge si constata ca desi are ceea ce si-a dorit de mica, si-a abandonat cel mai bun prieten, a devenit o fire superficiala si marsava iar dusmanul ei din liceu …..a ramas tot dusmanul ei din liceu. Mai multe nu va spun, nu am spirit “recenzist” sau critic probabil, insa va recomand calduros acest film.
Revenind la dimineata mea revelatorie spun cu regret ca ferestrele lumii in care traim necesita cel putin niste draperii “de-ale bunicii”. E trist ca uitam sa fim copii, e trist ca ne dorim sa crestem mari ca sa experimentam lipsa banilor, grijile, responsabilitatile, dam la schimb inocenta ca sa primim durere, regrete, frustrari. Cel mai bun exercitiu e sa privim generatia din fata noastra, a devenit un “must” sa faci sex inainte de 16 ani indiferent ca simti asta sau nu, nu ma intelegeti gresit, nu imbratisez spiritul :” casatoria reprezinta uniunea care permite eliberarea hormonilor”,bla bla bla si iarasi bla bla bla, in niciun caz ( sincer, e cea mai proasta idee), dar va intreb ( retoric ) ce ati castigat din acea experienta? V-aduceti aminte cu placere? Mai tineti minte cum arata respectivul/ respectiva, sau unde s-a intamplat, ( daca era altul afara de baia unui club, deja ne referim la oameni norocosi)? V-ati trezit zambind, ati SIMTIT ceva? etc Majoritatea au facut-o fiindca altfel ramaneau printre bobocii neinitiati, priviti cu batjocura, sau pentru ca astfel ar fii castigat un statut superior celorlalti.
Tot timpul am fost de parere ca varsta nu conteaza, ca ceea ce simti reprezinta catalizatorul reactiei/ actiunii, indiferent de persoana, spatiu, timp, insa e trist sa vezi ca un lucru frumos devine o conditie la accesarea unei pozitii intr-o ierarhie sociala. E trist ca ne lasam modelati si cedam individualitatea pe o moda de sezon imbracata de un strat gros de non culori si prozaism, e trist ca uitam sensul cuvintelor si le implementam noi altul, total nepotrivit insa, e trist ca uitam sa fim ingaduitori, amabili, empatici, umani, e trist ca invatam sa judecam inainte de a ne cunoaste pe noi insine, e trist ca ne lasam prada mediocritatii, ca suntem priviti pe sub sprancene daca in loc de a critica si a blama profesorii si cantitatea de teme cu care suntem insarcinati, sau lipsa banilor si implicit tupeul parintilor de a nu fii la dispozitia noastra si a notoriilor si numeroaselor toane pubere, avem o carte in mana, ( dragii mei nu va temeti! Cititul NU ucide! ) sau un pix cu care sa ii scriem o vorba frumoasa colegului sau o vorba buna pentru mama, ori un zambet pe fata pentru simplul fapt ca nu fraternizam cu cersetorul de la coltul strazii.
Uitam totodata ce este increderea si adoptam subestimatul, drama si gustul amar al regretelor; nu vreau sa sune a cliseu sau a replica de film insa putem fii ceea ce vrem daca luptam pentru asta, nu exista pasi sau reguli pentru a-ti trai viata si nimeni nu are dreptul sa judece maniera in care tu ai ales sa mergi pe acest meleag sau sa te determine sa o schimbi, nici nu e in interesul tau sa grabesti acest proces. Poti fii cu cel mai dragut tip din liceu ( scoala generala, facultate) chiar daca ai aparat dentar, nu esti cu nimic mai prejos daca pana la 17 ani nu ai experimentat de cel putin 2 ori toata kamasutra si cu siguranta nu iti va pica mana daca o vei oferi spre ajutor si a doua sansa.
Ar mai fii multe de spus dar am obosit, scriind toate acestea constat ca cel mai lung post al meu nu a fost unul izvorat din ceva frumos, ci din lumea lipita cu skotch in care traim. Punct.
Revin la titlul de mai sus, caci de la el a pornit tot; pentru cei care nu vor avea timp sa acceseze linkul cu trailerul acestuia si care totusi imi vor citi acest post, filmul se axeaza pe mica drama a unei adolescente de 13 ani, filiforma la momentul respectiv, cu aparat dentar si crize de personalitate care isi doreste teribil sa creasca si cunoasteti si voi zicala:” ai grija ce iti doresti”. “Minunata” varsta de 30 de primaveri o ajunge si constata ca desi are ceea ce si-a dorit de mica, si-a abandonat cel mai bun prieten, a devenit o fire superficiala si marsava iar dusmanul ei din liceu …..a ramas tot dusmanul ei din liceu. Mai multe nu va spun, nu am spirit “recenzist” sau critic probabil, insa va recomand calduros acest film.
Revenind la dimineata mea revelatorie spun cu regret ca ferestrele lumii in care traim necesita cel putin niste draperii “de-ale bunicii”. E trist ca uitam sa fim copii, e trist ca ne dorim sa crestem mari ca sa experimentam lipsa banilor, grijile, responsabilitatile, dam la schimb inocenta ca sa primim durere, regrete, frustrari. Cel mai bun exercitiu e sa privim generatia din fata noastra, a devenit un “must” sa faci sex inainte de 16 ani indiferent ca simti asta sau nu, nu ma intelegeti gresit, nu imbratisez spiritul :” casatoria reprezinta uniunea care permite eliberarea hormonilor”,bla bla bla si iarasi bla bla bla, in niciun caz ( sincer, e cea mai proasta idee), dar va intreb ( retoric ) ce ati castigat din acea experienta? V-aduceti aminte cu placere? Mai tineti minte cum arata respectivul/ respectiva, sau unde s-a intamplat, ( daca era altul afara de baia unui club, deja ne referim la oameni norocosi)? V-ati trezit zambind, ati SIMTIT ceva? etc Majoritatea au facut-o fiindca altfel ramaneau printre bobocii neinitiati, priviti cu batjocura, sau pentru ca astfel ar fii castigat un statut superior celorlalti.
Tot timpul am fost de parere ca varsta nu conteaza, ca ceea ce simti reprezinta catalizatorul reactiei/ actiunii, indiferent de persoana, spatiu, timp, insa e trist sa vezi ca un lucru frumos devine o conditie la accesarea unei pozitii intr-o ierarhie sociala. E trist ca ne lasam modelati si cedam individualitatea pe o moda de sezon imbracata de un strat gros de non culori si prozaism, e trist ca uitam sensul cuvintelor si le implementam noi altul, total nepotrivit insa, e trist ca uitam sa fim ingaduitori, amabili, empatici, umani, e trist ca invatam sa judecam inainte de a ne cunoaste pe noi insine, e trist ca ne lasam prada mediocritatii, ca suntem priviti pe sub sprancene daca in loc de a critica si a blama profesorii si cantitatea de teme cu care suntem insarcinati, sau lipsa banilor si implicit tupeul parintilor de a nu fii la dispozitia noastra si a notoriilor si numeroaselor toane pubere, avem o carte in mana, ( dragii mei nu va temeti! Cititul NU ucide! ) sau un pix cu care sa ii scriem o vorba frumoasa colegului sau o vorba buna pentru mama, ori un zambet pe fata pentru simplul fapt ca nu fraternizam cu cersetorul de la coltul strazii.
Uitam totodata ce este increderea si adoptam subestimatul, drama si gustul amar al regretelor; nu vreau sa sune a cliseu sau a replica de film insa putem fii ceea ce vrem daca luptam pentru asta, nu exista pasi sau reguli pentru a-ti trai viata si nimeni nu are dreptul sa judece maniera in care tu ai ales sa mergi pe acest meleag sau sa te determine sa o schimbi, nici nu e in interesul tau sa grabesti acest proces. Poti fii cu cel mai dragut tip din liceu ( scoala generala, facultate) chiar daca ai aparat dentar, nu esti cu nimic mai prejos daca pana la 17 ani nu ai experimentat de cel putin 2 ori toata kamasutra si cu siguranta nu iti va pica mana daca o vei oferi spre ajutor si a doua sansa.
Ar mai fii multe de spus dar am obosit, scriind toate acestea constat ca cel mai lung post al meu nu a fost unul izvorat din ceva frumos, ci din lumea lipita cu skotch in care traim. Punct.
sâmbătă, 24 iulie 2010
O simpla parere.
Aseara am fost la un concert in Otopeni.
Foarte multa lume, fete care mai de care imbracate mai sofisticat sau pot spune mai dezbracate:))
In fine...am incercat sa intru mai in fata cu speranta ca voi putea lua un autograf de la asa-zisele "vedete". Au deschis show-ul Dj Sava si Raluca bineinteles ca au facut playback. Nu prea mi-a placut dar in fine...
Au urmat baietii de la Sunrise Inc...la fel si ei playback. Alexa ( o prietena) m-a luat repede sa mergem sa luam autografe....eu nu am luat autograf am reusit decat sa fac poza cu 2 dintre ei.
Ne-am chinuit sa ajungem iar mai in fata ca urma sa cante Claudia Pavel.
Aceasta a cantat putin live cu publicul dar la fel a facut un semiplayback macar a cantat si ea peste melodie. Cica era putin racita....
A urmat Anda Adam...
A facut un show frumos cu dansatori/dansatoare bineinteles cantat playback.
Dupa vine Alex Velea pe scena...mda si el cu dansatori...care si-au dat maiourile jos...nu am inteles chestia..nici macar nu aveau ce sa arate dar na sa se dea in spectacol sau poate asa era coregrafia...
Nu am apucat sa iau autograf ca i se facuse rau omului....si m-am dus la Smiley...la care el face "nu pot sa fac poza cu tine pentru ca stii si tu pozele iti fura inima" la care eu am ramas uimita nu am mai zis nimic. M-a enervat atat de tare incat nici nu am mai stat sa il ascult cantand...Ce sa mai zic fite de "vedete" .
Si aceste "vedete" uita ca au ajuns pana aici datorita "fanilor disperati"
Un lucru m-a surprins foarte tare. Ori te duci sa asculti concertul ori te imbeti ca porcul si incepi si te dezbraci ca in mintea ta crezi ca asa agati niste "fetite".
Nu am fost la prea multe concerte dar acesta a fost foarte dar foarte urat! Si nu din cauza artistilor care au cantat ci din cauza "cocalarilor" si "pitipoancelor" care s-au dus la agatat.
Nici macar la concertul cu High Five din iarna in care niste cocalari incepusera sa faca hora si sa isi bata joc de cei care cantau. Nici macar la Crazy Win o trupa nu prea cunoscuta dar care au cantat si ei peste melodie au incercat sa faca concertul mai frumos...dar nu avea cu cine...ei nu prea au fani "disperati" pentru ca lumea nu-i apreciaza...
Foarte multa lume, fete care mai de care imbracate mai sofisticat sau pot spune mai dezbracate:))
In fine...am incercat sa intru mai in fata cu speranta ca voi putea lua un autograf de la asa-zisele "vedete". Au deschis show-ul Dj Sava si Raluca bineinteles ca au facut playback. Nu prea mi-a placut dar in fine...
Au urmat baietii de la Sunrise Inc...la fel si ei playback. Alexa ( o prietena) m-a luat repede sa mergem sa luam autografe....eu nu am luat autograf am reusit decat sa fac poza cu 2 dintre ei.
Ne-am chinuit sa ajungem iar mai in fata ca urma sa cante Claudia Pavel.
Aceasta a cantat putin live cu publicul dar la fel a facut un semiplayback macar a cantat si ea peste melodie. Cica era putin racita....
A urmat Anda Adam...
A facut un show frumos cu dansatori/dansatoare bineinteles cantat playback.
Dupa vine Alex Velea pe scena...mda si el cu dansatori...care si-au dat maiourile jos...nu am inteles chestia..nici macar nu aveau ce sa arate dar na sa se dea in spectacol sau poate asa era coregrafia...
Nu am apucat sa iau autograf ca i se facuse rau omului....si m-am dus la Smiley...la care el face "nu pot sa fac poza cu tine pentru ca stii si tu pozele iti fura inima" la care eu am ramas uimita nu am mai zis nimic. M-a enervat atat de tare incat nici nu am mai stat sa il ascult cantand...Ce sa mai zic fite de "vedete" .
Si aceste "vedete" uita ca au ajuns pana aici datorita "fanilor disperati"
Un lucru m-a surprins foarte tare. Ori te duci sa asculti concertul ori te imbeti ca porcul si incepi si te dezbraci ca in mintea ta crezi ca asa agati niste "fetite".
Nu am fost la prea multe concerte dar acesta a fost foarte dar foarte urat! Si nu din cauza artistilor care au cantat ci din cauza "cocalarilor" si "pitipoancelor" care s-au dus la agatat.
Nici macar la concertul cu High Five din iarna in care niste cocalari incepusera sa faca hora si sa isi bata joc de cei care cantau. Nici macar la Crazy Win o trupa nu prea cunoscuta dar care au cantat si ei peste melodie au incercat sa faca concertul mai frumos...dar nu avea cu cine...ei nu prea au fani "disperati" pentru ca lumea nu-i apreciaza...
duminică, 18 iulie 2010
La adio...
Nu am mai postat de ceva vreme...dar azi am simtit ca trebuie sa scriu despre ceva trist si anume moartea regretatei Madalina Manole.
Haideti sa nu fim ipocriti: cei mai multi dintre noi nu mai stiam nimic despre Madalina Manole.
Cei foarte tineri abia daca au cunoscut-o, iar cei de-o varsta cu ea nu mai ascultau de ani buni "Fata draga".
Pe 14 iulie cati stiau ca e ziua ei? Pana miercuri dimineata cati stiau ca a scos un album nou? Ca avea un site? Cati stiau cum se numeste actualul sot? Cati au mai vazut-o in spectacole, la televiziune? Cati mai ascultau Radio Romania singurul post care o mai promova?
Cati dintre noi regretam CU ADEVARAT disparitia ei? Cati am fost interesati de OMUL Madalina Manole, de ceea ce gandea, de ceea ce-si dorea, de ceea ce visa?
Cati ne-am intrebat , vorba lui Laurentiu Cazan , in emisiunea lui Gadea, CE MAI FACE?
c
Am fost doar socati, impresionati, nedumeriti, de neasteptata iesire din scena. Am judecat-o, am condamnat-o, am pus-o la zid...Dar nimeni nu stie si, mai mult ca sigur, nu va stii niciodara ce a fost in sufletul ei, de ce n-a mai vrut sa priveasca inapoi, de ce copilul pe care si l-a dorit atat de mult n-a fost cea mai importanta motivatie pentru a trai...
Pentru cei mai multi dintre noi moartea ei a fost doar un spectacol care s-a terminat in clipa in care televiziunile care l-au difuzat in prime time si-au incheiat transmisia de la Cimitirul Bolovani...
Maine, reintorsi la lucru, la problemele de zi cu zi, cati veti mai vorbi despre ea? Cati veti (re)asculta cantecele? Si pentru cat timp? Cati o veti plange? Cati o veti regreta? Cati vor empatiza cu durerea familiei neconsolate si disperate?
Am crezut ca este o gluma sinistra : cum ,de ziua ei? am cautat pe Google...nu era nimic postat.. am pe primul canal de stiri si am vazut ca, da, eara adevarat...Am refuzat sa stiu, sa cred, sa aflu amanunte...Pe urma...
In aceste zile am citit tot ce s-a scris despre viata si cariera ei, i-am ascultat si cantecele vechi. si cele noi. Am urmarit, in direct sau inregistrare, aproape toate emisiunile care i-au fost dedicate DUPA MOARTE . M-au impresionat destinul ei tragic, durerea familiei si a apropiatilor, pentru ca acestia sunt singurii care sufera si care, in cautarea unui raspuns, vor simti din plin sentimentul de vinovatie.
M-a scarbit aparitia unor nimeni din punct de vedere muzical care, fara sa aiba vreo legatura cu Madalina, s-au dat drept prietenii sau confidentii ei. M-a revoltat atitudinea lui Dan Diaconescu, patronul care, frustrat ca televiziunea pe care o conduce a fost exclusa de la funeralii, s-a lansat in acuzatii fara acoperire la adresa sotului vedetei.
Dar, de maine, voi reveni la ale mele. O noua z, o noua sap[tamana...
Cati vom mai vorbi depre ea? Si cati o vom asculta?
Cati n-o vom UITA?
Haideti sa nu fim ipocriti: cei mai multi dintre noi nu mai stiam nimic despre Madalina Manole.
Cei foarte tineri abia daca au cunoscut-o, iar cei de-o varsta cu ea nu mai ascultau de ani buni "Fata draga".
Pe 14 iulie cati stiau ca e ziua ei? Pana miercuri dimineata cati stiau ca a scos un album nou? Ca avea un site? Cati stiau cum se numeste actualul sot? Cati au mai vazut-o in spectacole, la televiziune? Cati mai ascultau Radio Romania singurul post care o mai promova?
Cati dintre noi regretam CU ADEVARAT disparitia ei? Cati am fost interesati de OMUL Madalina Manole, de ceea ce gandea, de ceea ce-si dorea, de ceea ce visa?
Cati ne-am intrebat , vorba lui Laurentiu Cazan , in emisiunea lui Gadea, CE MAI FACE?
c
Am fost doar socati, impresionati, nedumeriti, de neasteptata iesire din scena. Am judecat-o, am condamnat-o, am pus-o la zid...Dar nimeni nu stie si, mai mult ca sigur, nu va stii niciodara ce a fost in sufletul ei, de ce n-a mai vrut sa priveasca inapoi, de ce copilul pe care si l-a dorit atat de mult n-a fost cea mai importanta motivatie pentru a trai...
Pentru cei mai multi dintre noi moartea ei a fost doar un spectacol care s-a terminat in clipa in care televiziunile care l-au difuzat in prime time si-au incheiat transmisia de la Cimitirul Bolovani...
Maine, reintorsi la lucru, la problemele de zi cu zi, cati veti mai vorbi despre ea? Cati veti (re)asculta cantecele? Si pentru cat timp? Cati o veti plange? Cati o veti regreta? Cati vor empatiza cu durerea familiei neconsolate si disperate?
Am crezut ca este o gluma sinistra : cum ,de ziua ei? am cautat pe Google...nu era nimic postat.. am pe primul canal de stiri si am vazut ca, da, eara adevarat...Am refuzat sa stiu, sa cred, sa aflu amanunte...Pe urma...
In aceste zile am citit tot ce s-a scris despre viata si cariera ei, i-am ascultat si cantecele vechi. si cele noi. Am urmarit, in direct sau inregistrare, aproape toate emisiunile care i-au fost dedicate DUPA MOARTE . M-au impresionat destinul ei tragic, durerea familiei si a apropiatilor, pentru ca acestia sunt singurii care sufera si care, in cautarea unui raspuns, vor simti din plin sentimentul de vinovatie.
M-a scarbit aparitia unor nimeni din punct de vedere muzical care, fara sa aiba vreo legatura cu Madalina, s-au dat drept prietenii sau confidentii ei. M-a revoltat atitudinea lui Dan Diaconescu, patronul care, frustrat ca televiziunea pe care o conduce a fost exclusa de la funeralii, s-a lansat in acuzatii fara acoperire la adresa sotului vedetei.
Dar, de maine, voi reveni la ale mele. O noua z, o noua sap[tamana...
Cati vom mai vorbi depre ea? Si cati o vom asculta?
Cati n-o vom UITA?
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)