Oficial, chiar m-am plictisit de acelasi snobism, parvenism( parca am fi in ''Chirita in provintie'') de care sunt inconjurata. M-au plictisit pana si versurile melodiilor pe care le ascultam, pe care le cantam la chitara....M-am plictisit de trezirea la ora 6:00, m-am plictisit de melodia telefonului, de guma lipita de un pusti de clasa a saptea in banca in care stau la ore, de pauzele scurte in care n-ai timp sa mananci, de fetele profesorilor de parca nici ei nu mai au energie. M-am saturat de mina creionului cu care scriu la orele de mate si care se rupe din 5 in 5 minute, de ticaitul ceasului cand se lasa linistea la orele pentru care nu ne-am pregatit.
Mi-e dor de serile in care ma uitam la ''Tom si Jerry'', de cantatul la chitara atat de frecvent incat mama nici nu ma mai suporta.
Am crescut dar tot un copil am ramas si asa vreau sa raman mereu. Nu vreau sa ma maturizez. Cred ca Raluca si Andrada, prietenele mele de ''corazon'' cred ca am innebunit sau cel putin, asa imi spun de cel putin 13 ori pe zi. Oare ce le determina sa gandeasca astfel?!
Felul meu de-a fi! Sunt adepta expresiei latinesti '' Et si omnes, sed non ego!'' si cred ca prin asta am zis mai tot. Fetelor, cand o sa-mi cititi blogul, sa nu va suparati pe mine ca v-am pomenit p'aci( parca as fi la vesnica pomenire).
Cred ca singurele lucruri/fenomene/fapte/etc de care nu m-am plictisit sunt: ursuletii de plus, problemele de pascal si de fizica, de merele pe care le savurez fara a mai sta pe ganduri, de mama, de tata, de dorul de bunica mea pe care n-am stiut s-o apreciez la adevarata ei valoare si regret asta pana la sfarsitul vietii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu